referitor la politica de abandon a României faţă de românii deznaţionalizaţi din teritoriul ocupat al României: Basarabia şi Nordul Bucovinei

• ca urmare a lipsei de reacţie a autorităţilor române în privinţa acţiunilor curajoase a 4 elevi basarabeni de a lupta cu orice mijloace pentru conservarea identităţii naţionale a românilor de peste Prut;
• ca urmare a politicii de obstrucţionare a obţinerii cetăţeniei române pentru românii din Basarabia şi Nordul Bucovinei şi introducerea de vize la începutul anului viitor şi favorizarea altor popoare străine;
• ca urmare a integrării României în Uniunea Europeană şi a abandonării a peste 5 milioane de români deznaţionalizaţi pentru care accesul şi contactul cu România se va realiza deosebit de greu;
• ca urmare a susţinerii conducerii anti-româneşti de la Chişinău de către Statul Român în vederea abandonării populaţiei de origine română şi transformarea acesteia într-una distinctă şi ostilă;În baza Principiilor Doctrinare Fundamentale ale Mişcării Conservatoare:
  1. Principiul afirmării spirituale. Potrivit acestui principiu, „fiecare generaţie are dreptul şi datoria să-şi definească direcţia de afirmare, idealul istoric, îndatoririle faţă de Fiinţa spirituală a comunităţii şi propria identitate. Mişcarea Conservatoare a apărut spre a ilustra o nouă formă de afirmare: afirmarea prin lucrarea spirituală şi implicarea conştientă în traseul existenţial al umanităţii”;
  2. Principiul comunitar: „la baza relaţiilor din interiorul Mişcării Conservatoare cât şi în întreaga societate trebuie să se afle sentimentul solidarităţii umane, spiritul de comuniune şi frăţietate, respectul şi înţelegerea, acestea găsindu-şi justificarea în conştiinţa participării la un destin comun”;
  3. Principiul naţional: „naţiunea este considerată spaţiul spiritual şi fizic al autorecunoaşterii individului şi al grupurilor umane ca existenţe distincte şi concrete în ansamblul divers al umanităţii. În concepţia Mişcării Conservatoare, această conştiinţă de sine este un element fundamental al existenţei oricărei comunităţi, suportul profund al dezvoltării şi afirmării sale în lume”;
  4. Principiul educaţional: „educaţia este un mecanism vital al societăţii, grupurile umane clădindu-se şi consolidându-se prin acţiuni educaţionale conjugate. Mişcarea Conservatoare îşi propune să fie un loc în care oamenii să se poată dezvolta liber, cultivând curăţenia sentimentelor, maturitatea cugetării şi tăria caracterului”;

  Mişcarea Conservatoare consideră că Statul Român trebuie să-şi revizuiască urgent atitudinea faţă de situaţia românilor din teritoriul ocupat Basarabia şi Nordul Bucovinei

• prin faptele fireşti şi curajoase ale celor 4 elevi ai liceului Gh. Asachi, din Republica Moldova, spiritul românesc şi dorinţa de respectare a identităţii naţionale, dincolo de Prut nu au dispărut. Lupta unor adolescenţi cu un sistem ostil şi epigon al Uniunii Sovietice, care continuă politica de spălare de creiere a R.S.S.M, reprezintă un exemplu pentru românii de pretutindeni.
  Curajul şi devotamentul acestora pentru valorile româneşti umilesc autorităţile imorale şi slugarnice de la Bucureşti şi Chişinău care ţin separate de comun acord o singură naţiune;
• sentimentul de solidaritate din partea poporului român, pentru cei 4 români basarabeni, nu coincide cu orientarea politică a conducătorilor celor două Românii; conducerea străină de la Chişinău, şocată de acest eveniment, recurge la amenzi şi arest. Cei 4 tineri, reprezentanţii unei generaţii conştiente, şi-au pus în pericol viitorul. Într-o ţară unde limba română şi termenul „român” ar trebui se fie acasă, dar sunt împiedicate de un sistem neo-sovietic, autorităţile române neagă aceste adevăruri. România duce o politică anti-naţională; interese de grup primează în dauna celor colective, ale naţiunii române;
• integrarea României în Uniunea Europeană, va avea consecinţe grave pentru românii din Republica Moldova.
  Pentru poporul român conceptul de Uniune ar trebui să provoace repulsie. Separaţi de către Uniunea Sovietică, printr-un rapt teritorial, 50 de ani au privat poporul român basarabean de accesul la limba şi cultura română. Politica de abandon a României faţă de Republica Moldova, continuă; integrarea în Uniunea Europeană, de bună voie, fără Basarabia reprezintă ruperea relaţiilor şi degradarea lor. Accesul de ambele părţi va fi sever monitorizat şi restricţionat; Europa unită implică o Românie unită;
• protejarea populaţiei din afara graniţelor face parte din politica fiecărui stat puternic şi civilizat; autorităţile române duc o politică de înstrăinare şi abandonare a peste 5 milioane de români. Slaba implicare socio-culturală, lipsa de ajutor financiar şi instituţional precum şi încurajarea concentrării românilor într-o naţiune distinctă şi ostilă sunt priorităţile conducerii de la Bucureşti; susţinerea şi implicarea în procesul de moldovenizare a românilor, început de bolşevici şi continuat de actuala conducere de la Chişinău, reprezintă pentru România, trădare şi ruşine naţională;
• procesul hiperbirocratic de obţinere a cetăţeniei este blocat din 2002. Până în prezent doar 2,2% dintre basarabeni şi-au redobândit cetăţenia, datorită obstacolelor cu care se confruntă.
  Redobândirea cetăţeniei române reprezintă un proces mai dificil, nu mai simplist, decât procedura standard.
  Astfel românii basarabeni şi bucovineni sunt discriminaţi în comparaţie cu alţi indivizi străini care solicită cetăţenie, în propria ţară.
  Statul Român se detaşează de acest subiect şi nu consideră o obligaţie de a respecta un drept natural!
• integrarea europeană implică închiderea graniţelor şi introducerea de vize pentru românii din Basarabia şi Bucovina de Nord.
  Două acte de trădare şi de abandon ale Statului Român care, numai de teama de a nu deranja, nici vorbă de negociere, aplică cu stricteţe programele europene.
  Pentru românii basarabeni, contactul cu România se va realiza extrem de greu; integrarea europeană reprezintă integrarea într-un sistem acerb de deznaţionalizare şi de globalizare care are ca scop anihilarea conştiinţei naţionale şi fărâmiţarea statelor naţionale în vederea slăbirii lor;
• o nouă separare a României faţă de Basarabia şi de Bucovina de Nord reprezintă fără dubii paharul umplut al luptei acestora pentru România.
  Românii basarabeni şi bucovineni, ignoraţi şi marginalizaţi de către propria ţară sunt sătuli de „eforturile” depuse de România pentru recunoaşterea lor. Datorită politicilor anti-naţionale şi anti-sociale la care România ia parte, prin pasivitate şi implicare meschină, poporul român din stânga Prutului se resemneză; se încheagă un nou popor, cel moldovenesc, pe scheletul naţiunii române, faultate lingvistic şi moral, plin de regrete şi repulsie.Mişcarea Conservatoare consideră că:
• protestul şi nesupunerea celor 4 cetăţeni ai Republicii Moldova faţă de un sistem anti-românesc şi neo-sovietic reprezintă un exemplu şi un act curajos care exprimă ataşamentul faţă de România. Poporul român, de pe ambele maluri ale Prutului, trebuie să fie mândru de acţiunea celor 4 adolescenţi. Prin curajul arătat în aceste vremuri, în care a spune că eşti român, de ambele părţi ale Prutului, reprezintă un act de huliganism, 4 elevi au devenit 4 eroi. Conştiinţa naţională prezentă în special la tineretul basarabean, aprinde flacăra speranţei; cu toţii avem ce învaţa din fapta lor!
• măsurile agresive de arest şi amendare, luate de autorităţile de la Chişinău, necesitau cel puţin o reacţie morală din partea autorităţilor române;
  Liceul Gh. Asachi, un liceu recidivist în exprimarea conştiinţei naţionale, când a protestat împotriva comuniştilor a primit burse din S.U.A; statul român se detaşează de acest subiect şi consideră protestul un caz izolat.
  Din nefericire pentru conducerile oligarhice şi comuniste ale României şi Basarabiei, protestul trăieşte în fiecare din noi; ştim că „suntem români şi punctum”;
• integrarea europeană a României fără Basarabia, deşi România şi Basarabia se află în Europa, nu sunt state bananiere ş.a.m.d., separă destinul comun al celor două ţări. Ruperea relaţiilor, deşi fragile la nivel de conducere dar puternice la nivel de individ între cele două jumătăţi de ţară, pare inevitabilă.
  Basarabia, pentru a doua oară va fi abandonată de România în „speranţa” unui viitor mai bun. O clasă politică trădătoare care nu doreşte să-şi piardă „locurile”, în concubinaj cu una veşnic slugarnică, cu carneţel roşu în buzunar, conduc soarta unei naţiuni împărţită de interesele celor puternici;
• lipsa de zel a statului român în ceea ce priveşte poporul român basarabean este premeditată; jumătate din clasa politică a României este vasală Moscovei, prin linie de familie, iar cealaltă‚ Uniunii Europene, Statelor Unite sau Israel.
  Întreaga clasă politică a Basarabiei, provine din toate colţurile U.R.S.S. şi nu doreşte să-şi piardă privilegiile. Problema naţională este abandonată şi cade pe umerii cetăţenilor; fără putere de decizie o naţiune este separată în două distincte. Sentimentul de solidaritate persistă, dar fără susţinere politică riscă să devină indiferenţă;
• redobândirea cetăţeniei reprezintă un drum lung şi anevoios pentru românii care şi-au pierdut acest privilegiu fără voia lor; guvernul român este împotriva soluţionării rapide a acestui fapt firesc şi respinge orice formă de memoriu adresată. Explicaţiile penibile oferite, deşi nu contrazic poruncile europene, demască ineficienţa unui sistem birocrat şi anti-naţional.
  Lipsa de interes şi ajutor cu care sunt trataţi românii basarabeni şi bucovineni provoacă stupoare; este o formă modernă şi legală de abandon, de trădare, prin care, primesc un NU mascat din partea României;
• problema vizelor, pentru românii basarabeni şi bucovineni, este o chestiune asumată în mod conştient de către statul român; acestă generaţie care a avut ghinionul să se formeze în teritoriul ocupat dintre Prut şi Nistru, este văzută de către Statul Român ca o generaţie săracă şi inutilă; România uită şi îşi supună fraţii la un tratament identic cu care se confruntă în Occident. Această politică este una ruşioansă care ascunde frustrări şi ineficienţă.
  În procesul vizelor se impunea o negociere acerbă cu organismele europene, nu o transpunere mot-à-mot a unei legislaţii care nu ţine cont de circumstanţe;
• România trebuie să-şi revizuiască urgent atitudinea faţă de Republica Moldova; Statul Român nu trebuie să uite că abandonează 5 milioane de români prinşi în ghiarele străinătăţii.
  Moldovenizarea acestora trebuie oprită! Este un proces periculos prin care Unirea şi spiritul naţional sunt ca şi „rezolvate”. România are ocazia să şteargă greşelile trecutului; Basarabia e dispusă să ierte.
  Deşi ne aflăm în ceasul al 12-lea România poate şi trebuie să dea dovadă de demnitate şi mândrie.
  Un NU Uniunii Europene şi un DA Basarabiei; împreună vom fi mai puternici! Deşteaptă-te române!

Partidul politic „Mişcarea Conservatoare”, este o organizaţie care se bazează pe valorile fundamentale ale poporului român şi nu are nici un punct comun cu politica antinaţională din România din ultimii 70 de ani. Mişcarea Conservatoare are ca scop redresarea României din punct de vedere moral, economic şi cultural. Noi nu suntem ei!