“Adevarul istoric despre ceea ce s-a intamplat atunci, despre cauzele si consecintele violentelor care au socat opinia publica este inlocuit cu minciuni si manipulari mediatice, cu viziuni partizane ale celor care vor sa impuna ca adevar absolut versiunea lor despre acele intamplari.

In acest context doresc sa fac o serie de precizari si sa reamintesc celor care au acces la informatii trunchiate si deformate cateva lucruri.

1. Manifestatia din Piata Universitatii a fost un prelungit si ilegal miting electoral. Unul dintre principalele noduri rutiere ale Capitalei a fost ocupat cu forta, contrar Decretului-Lege adoptat de CPUN, privind organizarea mitingurilor electorale; organele de ordine au fost agresate. Acest miting si-a pierdut ratiunea de a fi dupa alegerile din 20 mai 1990.

2. Afirmatia ca in 13 iunie 1990 manifestatia din Piata Universitatii a fost reprimata cu bestialitate este o minciuna. Imediat dupa alegeri, principalii organizatori, inclusiv Liga Studentilor, au anuntat ca se retrag din Piata. Au mai ramas circa doua sute de persoane, asa-zisii „grevisti ai foamei”, instalati in corturile de pe esplanada Teatrului National. Ei erau sprijiniti de doua organizatii, „Asociatia 21 decembrie” si „Liga Poporului”. Refuzul lor de a parasi Piata era nejustificat.

3. Pe intreaga durata a mitingului electoral din Piata Universitatii nu a existat nicio confruntare cu fortele de ordine. Cei care conduceau atunci Romania au ales o abordare neconflictuala, in ciuda incitarilor la violenta si a provocarilor participantilor la miting.
De aceea, pe 11 iunie 1990, intre grevistii foamei din fata Teatrului National si vicepremierul din guvernul provi-zoriu condus de Petre Roman, Anton Vatasescu, s-a semnat un acord prin care grevistii se obligau sa evacueze zona. Pe baza acestui Acord, Guvernul a aprobat un plan de redare in circulatie a zonei, care implica evacuarea corturilor, salubrizarea si reamenajarea zonei, refacerea carosabilului, a marcajelor rutiere etc.
Evacuarea grevistilor foamei a decurs fara incidente majore si s-a desfasurat la primele ore ale zilei de 13 iunie 1990.

4. In dupa-amiaza zilei de 13 iunie 1990, grupuri organizate si extrem de violente au intrat din nou in Piata Universitatii, au atacat fortele de ordine, au incendiat mijloace de transport si au reocupat Piata. Fortele de ordine, depasite numeric, slab pregatite si neechipate pentru confruntari de strada, au cedat in fata acelei dez-lantuiri anarhice, retragandu-se din zona.

5. Poate ca lucrurile nu s-ar fi agravat daca, din balconul Universitatii, lideri ai Ligii Studentilor nu ar fi incitat multimea dezlantuita, anuntand ca in beciurile Politiei se afla studenti arestati. In acel moment, nu fusese arestat niciun student. Acea minciuna a fost declansatorul anarhiei care a urmat in Bucuresti.

6. Au fost atacate si devastate cladiri oficiale: sediul SRI, al Politiei Capitalei, al Ministerului de Interne, Casa de Cultura a MAI, au fost furate documente oficiale, acte de identitate in alb, arme si munitii. Alte grupuri au atacat postul public de televiziune. Au distrus benzi si casete din arhiva, au amenintat cu moartea personalul tehnic si de conducere, au distrus echipamente. Toate astea au condus la oprirea emisiei postului public de televiziune.
Actele de vandalism prezentate in direct pe postul de televiziune, norii grei de fum care se ridicau pe deasupra Ca-pitalei si evidenta incapacitate a fortelor de ordine de a tine situatia sub control au nascut temeri, cu atat mai mult cu cat lumea nu intelegea resorturile acelei dezlantuiri de violenta. Poporul se pronuntase in alegeri, exista o putere legitima, urma sa se formeze un nou Guvern si sa-si inceapa lucrarile Adunarea Constituanta. Faptul ca o minoritate extrem de agresiva intelegea sa conteste violent alegerea poporului a dat nastere unor reactii de respingere.

8. Aceasta evolutie nefireasca si periculoasa pentru tara a determinat apelul meu, in calitate de sef ales al statului, cu 85a din sufragii, catre cetateni, in care le ceream sa-si faca datoria civica si sa apere democratia, sa vina in sprijinul institutiilor statului de drept.

9. Nu apelul meu, la care au raspuns in primul rand cetatenii Capitalei si ai judetelor limitrofe ei, ci starea de anarhie instalata in Bucuresti i-a adus in oras pe minerii din cinci bazine miniere, nu doar pe cei din Valea Jiului. Violentele minerilor si ale altor cetateni sunt la fel de reprobabile, condamnabile si de nescuzat, ca si cele ale gruparilor anarhiste din dupa-amiaza, seara si noaptea zilei de 13 iunie 1990.

Daca vrem sa aflam cine „i-a chemat” pe mineri in Bucuresti, trebuie sa aflam cine a comandat si a organizat violentele din ziua de 13 iunie 1990. Cei care au atacat institutii, au incendiat, au furat arme si munitii, au devastat televiziunea au urmarit un singur lucru: sa provoace o reactie la fel de violenta, stiind ca violenta naste violenta.

Am trecut cu totii pe langa un posibil razboi civil, doar pentru ca o mana de oameni nu s-a impacat cu rezultatele alegerilor din 20 mai 1990 si au dorit sa schimbe cu orice pret vointa cetatenilor. Scopul lor era denigrarea, delegitimarea, destabilizarea si subrezirea noii puteri de la Bucuresti, intreruperea procesului de democratizare si de normalizare a vietii publice intr-o Romanie abia iesita din totalitarism. De asemenea, ei au urmarit izolarea internationala a tarii, pentru a crea conditiile unei „noi Revolutii”, care sa mature de la putere pe aceia care fusesera alesi la 20 mai. Principalul slogan al Pietei Universitatii a fost „Singura solutie, inc-o Revolutie!”. Din pacate, evenimentele din 13-15 iunie 1990 nu pot fi judecate fara patima si fara acea incarcatura de ura care taie orice posibilitate de dialog, pentru ca aceiasi oameni care au generat partea cea mai reprobabila si mai irationala a Pietei Universitatii si violentele din primele luni ale lui 1990, inclusiv evenimentele din 13 iunie 1990, doresc sa-si impuna versiunea lor despre ceea ce s-a intamplat atunci.”

Stiu , problema este chiar asta , faptul ca noi suntem fortati sa acceptam toate acestea ,noi care ne consideram normali ,din cauza celor pe care`i consideram anormali.Dar , ce`i de facut ?

Tot circul asta cu marsul homosexualitatii serveste in primul rand homosexualilor , care obtin ceea ce ei CRED ca le trebuie (adica recunoastere , afirmare , legalizarea casatoriei etc.) , si in al doi`lea rand serveste la creearea de situatii care sa ne distraga pe noi , cei de jos , sa ne tina ocupati ca sa nu avem timp sa adresam adevaratele probleme ale tarii :incompetenta de la conducere , furtul de acolo etc.

Cat timp noi cei de jos ne luptam intre noi nu avem timp sa ne luptam si cu cei de sus , care traiesc pe seama noastra.

Bineinteles ca primaria a aprobat marsul acesta … era in interesul lor.

Ceea ce`mi doresc eu cel mai mult …. poate parea egoist dar…. mi`as dori sa gasesc si eu o cale de a profita de pe aceasta situatie .Cei de sus profita , homosexualii profita , eu ce primesc? alte mizerii pe care sa le inghit fortat?

Nu`mi convine cand toti au de castigat afara de mine , care accept tacit situatia.

In alte cuvinte , sunt constient ca nu pot face nimic pt a redresa situata actuala ca s`o aduc la o forma pe care eu persoanl as gasi`o mai agreabila , asa ca m`as multumi si cu “the next best thing” , adica sa gasesc un mod in care sa profit si eu de pe traba asta.

Poate la urmatorul mars o sa vand tricouri imprimate cu “spuneti DA homosezualitaii” pt homosexuali , si tricouri imprimate cu “spuneti NU homosexualitatii” , special facute pt. cei ce vin sa protesteze impotriva lor….
Ar fi o idee…

la fel se intampla si la ei , scadea promovabilitatea constant , asa ca ei au ales sa scada nivelul de pregatiri necesar pt a promova.

mai putina materie va rezulta intr`o pregatire din ce in ce mai slaba a celor care “promoveaza”.

ma intreb daca si Romania va ajunge o tara ca SUA ,in care promoveaza cei mai putini oameni de stiinta,ingineri,doctori etc. decat in oricare alta tara.

asta e bine pt toti cei ce promoveaza in alte tari , pt ca expertiza lor are mare cerere in SUA , si cine de la noi n`ar vrea sa mearga sa munceasca in SUA ?

Daca si tara noastra va ajunge la fel , o sa fie vai si amar.Noi nu avem puterea financiara de a atrage oameni calificati din alte tari , asa cum face SUA.

Sper totusi sa nu se intample asa… dar daca promovabilitatea va continua sa scada , o sa fie vai si amar.